Statui de daci, Piazza del Popolo, Roma
(sursa- https://statuidedaci.ro)Felicitări pentru dacul amplasat în București, avem acum un strămoș venit în țara; putem spera la mai multi? Și, de ce nu, am putea sa avem un original doar sînt stramosii nostri, nu ai Romei...
Revin la pasiunea mea: dacii și romanii, latinitatea noastra, a poporului român; am mai citit câte ceva, am vizitat Forumul lui Traian, m-am mai gândit la statuile noastre de daci.
Ipoteza pe care am emis-o acum citiva ani e ca romanii ar fi luat statuile de la daci, dupa înfringerea data de Traian ... am sa aduc citeva argumente.
Într-una dintre revistele de arheologie ("Les Dossiers D'archéologie" N°173) avem un dosar despre carierele de marmură din antichitate unde gasim un articol al Domnului Marc Waelkens în care descrie istoricul carierelor de marmură din Asia Minora. Astfel luam la cunoștinta că atunci când romanii au cotropit Asia Minora ei au luat sculpturile și alte obiecte în marmura care erau transportabile. Știm ca și in Grecia s-a intimplat la fel si avem ca mărturie copiile statuare ale lucrărilor lui Praxitèle și celorlalti mari artiști greci, din pacate nu mai există nici un original. Așadar romanii aveau acest obicei de a lua pradă de razboi statuile pe care le considerau prețioase .
Ca urmare a dominării romane, carierele din Asia Minora au devenit "imperiale" și, începând cu epoca Flaviana, ele au fost exploatate de către romani. Importanța economică era decisivă și in epoca lui Domițian se aduce masiv marmură colorată frigiană.
Drept dovadă avem în Dokimeion și Teos un sistem de recensare a blocurilor de marmură compus de inscripții gravate care menționau locul exact de extracție, numărul de inventar, data consulară și un control de calitate. Transportul lor se făcea pe cale maritimă și determina costul piciorului cubic, el fiind o treime din total.
In articolul "From a Phrygian Quarry: The Provenance of the Statues of the Dacian Prisoners in Trajan's Forum at Rome" al lui Marc Waelkens aflăm ca în 1926 Sir Christopher Cox găseste inscripții din vremea lui Domițian (anul 92) in Upper Tembris Valley și o statuie de dac, care probabil fusese respinsă de controlul de calitate, făra cap, care ar fi avut, terminată, o inălțime de cca 3m pe 1m lărgime, în pavonazzetto. Se presupune că sculptorii erau chiar în cariere și de acolo veneau statuile care erau personalizate (cap) la Roma.
Pe de altă parte, domnul Alexandru Simion scrie în cartea dumnealui "Les guerres daciques de Domitien et de Trajan : architecture militaire, topographie, images et histoire" că Domițian ar putea fi cel care a inițiat lucrările în Forum, dar, dupa asasinatul său, fiind condamnat la uitare, tot ceea ce a construit a fost preluat și însusit de către Traian. Damnatio memoriae constă în decapitarea, distrugerea sau resculptarea statuilor ce reprezintă persoana respectiva, ștergerea numelui său de pe monumentele publice, distrugerea scrierilor în care figurează prin focuri jubilatorii publice.
Știm ca în anii 85-89 Domițien a pierdut războiele cu dacii - de unde multe arme și masini de război au ramas dacilor- și a semnat o pace în 89 prin care Decebal era recunoscut ca rege al unei Dacii unificate. În plus, Domițian se angajase sa trimită ingineri și un tribut anual de bani. Diegis, fratele lui Decebal, merge la Roma unde primeste cu toate onorurile coroana pentru regele Dac vasal chiar din mîinile lui Domițian ne spune Dion Cassius in "Istoria Romana".
Suetone scrie în cartea "Viata celor doisprezece Cezari" că Domițian era un mare amator de artă. De ce nu ar fi comandat chiar Domițian statuile de daci la cererea lui Decebal? Ar justifica și măretia (sau marimea) statuilor si porfirul (rezervat imperatorilor) și, mai ales, portul dacilor scuptați, ei fiind liniștiți, mindri, frumoși, nu cu alura de daci captivi. Statuile puteau fi amplasate in Sarmizegetusa, oras de tip elen și pe muntele sacru Kogaionon descris de catre Strabon, el vorbește de o civizatie dacă foarte religioasa. Poate că era echivalentul lui Delphe unde întâlnim înca statui chiar daca multe au disparut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu